Articole

DINAMICA SECTOARELOR ECONOMICE CU POTENȚIAL COMPETITIV DIN REGIUNEA SUD-EST

DINAMICA SECTOARELOR ECONOMICE CU POTENȚIAL COMPETITIV DIN REGIUNEA SUD-EST

06.05.2019

Conform Strategiei Naționale pentru Competitivitate 2014-2020 a României (SNC 2014-2020), aglomerările economice de importanță regională din regiunea Sud-Est sunt:

  • Îmbrăcăminte (CAEN 1413);
  • Sectorul naval (CAEN 3011);
  • Servicii de transport pe apă (CAEN 5222);

Din acestea, doar sectorul de îmbrăcăminte (CAEN 1413) este identificat în cadrul SNC 2014-2020 ca fiind un sector economic competitiv la nivel național.

 

 

Număr firme din sectoare economice de importanță regională în regiunea Sud-Est, anul 2017

CAEN / clasă de mărime (nr. angajați)

0-9

10-49

50-249

>=250

Total

1413 Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp)

266

123

48

19

456

3011 Construcția de nave și structuri plutitoare

114

59

21

5

199

5222 Activități de servicii anexe transportului pe apă

164

55

12

4

235

 

Conform statisticilor INS, 13% din întreprinderile cu codul CAEN principal 1413 Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp) sunt localizate în regiunea Sud-Est (456 din 3.500 în total în România). Pe de altă parte, majoritatea întreprinderilor din sectorul naval (cu activitate principală coduri CAEN 3011 și 5222) sunt localizate în regiunea Sud-Est (84% și 89% respectiv).

Sectorul fabricării articolelor de îmbrăcăminte în regiunea Sud-Est

Regiunea Sud Est este o zonă tradițional axată pe industria ușoara. Dintre județele ce compun zona, cele mai reprezentative în acest sens sunt județele Buzău și Vrancea, care sunt de altfel și lideri ai economiei românești în ceea ce privește industria ușoară.

 

Județele Buzău și Vrancea sunt pe locurile 5 și 7 respectiv din țară în ceea ce privește numărul de unități locale cu codul CAEN principal 1413: Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte în anul 2017 (132, respectiv 117 unități locale).

 

Numărul întreprinderilor din regiunea Sud-Est cu activitatea principală de fabricare a articolelor de îmbrăcăminte a crescut în perioada 2010-2017, urmând trendul general de revenire al industriei de la nivel național.

 

Sursa: INS

Numărul mediu al salariaților în domeniul de activitate CAEN 14

Total

Bărbați

Femei

Regiunea SUD-EST

22.414

2.835

19.579

Brăila

6.005

514

5.491

Buzău

4.357

580

3.777

Constanța

1.314

115

1.199

Galați

888

149

739

Tulcea

2.313

217

2.096

Vrancea

7.537

1.260

6.277

Conform statisticilor INS, în anul 2017 au fost în medie peste 22 de mii de salariați în regiunea Sud-Est care au lucrat în sectorul fabricării îmbrăcămintei (CAEN 14), 87% din aceștia fiind femei. În total, aproximativ 17% din totalul salariaților care lucrează în sectorul fabricării îmbrăcămintei în România sunt localizați în regiunea Sud-Est.

Județele din regiune cu cei mai mulți salariați care lucrează în sector sunt Vrancea, Brăila și Buzău.

 

Similar cu întreg sectorul la nivel național, industria fabricării de îmbrăcăminte din Regiunea Sud-Est se confruntă cu două provocări majore:

  • Lipsa acută a forței de muncă. Deși salariile și beneficiile oferite cresc în permanență, este tot mai greu sa fie găsiți muncitori, în general, și calificați, în special. Pentru a rezolva măcar o parte din această problemă, o serie de firme și-au deschis școli proprii în regim dual. Pe perioada celor 3 ani de cursuri, elevii beneficiază de  o  bursă de 400 RON/lună, transport gratuit până la sediul firmei și o masă gratuită, pe toată perioada practicii cât și condiții moderne de studiu și pregătire. Sistemul educațional deficitar și migrația forței de muncă sunt probleme care accentuează lipsa forței de muncă.

 

  • Trecerea de la lohn la producerea și comercializarea de creații proprii prin colaborarea dintre companii, universități și institute de cercetare de profil. În condițiile producției în lohn, firmele românești sunt mult mai expuse concurenței din țările cu forță de muncă mai slab plătită (ex. țări Asiatice precum China, Turcia, India, Bangladesh). Lohnul a fost o soluție pe termen scurt și mediu – a adus know how în țară, soluții tehnologice moderne etc. Renunțarea treptată la lohn ar crește profitabilitatea firmelor românești, dar ar necesita în același timp crearea (refacerea) unui întreg lanț valoric, de la cultivarea plantelor textile la producție, concepte de marketing si rețele proprii de retail. O mare parte din clienții firmelor Românești ce lucrează în lohn sunt companii din alte țări europene (precum Marea Britanie, Franța, Spania, Italia etc.), acestea ocupându-se de secțiuni ale lanțului de producție cu valoare adăugată mai mare. Totodată, trebuie menționat că Brexit-ul este probabil să aibă un impact negativ accentuat asupra firmelor Românești, (Marea Britanie este în prezent un client important pentru firmele Românești).

Sectorul naval și transporturile de apă în regiunea Sud-Est

Majoritatea șantierelor navale din România, precum și birourile de proiectare navală sunt situate în Regiunea Sud Est. A nivel național, numărul de unități locale cu activitate principala CAEN 3011 – Construcția de nave și structuri plutitoare era de 237 în anul 2017 (84% din acestea – 199 fiind situate în regiunea Sud-Est). Aproape 50% din toate unitățile active în acest sector din țară sunt localizate în județul Constanța.

Numărul unităților locale cu CAEN 5222 – Activități de servicii anexe transportului pe apă din România era de 264 în anul 2017, 89% din acestea fiind localizate în regiunea Sud-Est (235 la număr). Majoritatea cestora sunt localizate în județul Constanța (aproape 70% din toate unitățile din țară sunt în județ).

 

Sursa: INS

 

 

Sursa: INS

În total, în regiunea Sud-Est sunt peste 16 mii de salariați ce lucrează în domeniile de fabricare a altor mijloace de transport (CAEN 30) și transporturi pe apă (CAEN 50), peste 80% din aceștia fiind bărbați.

 

Sursa: INS

 

O problemă principală a șantierelor navale este lipsa de forță de muncă, unii angajatorii recurgând la importul de forță de muncă din Vietnam. Perspectivele sectorului sunt strâns legate de transporturile internaționale.

 

Porturile din regiune (Constanța, Midia, Mangalia, Tulcea, Galați, Brăila) sunt porturi vechi, ce reprezintă adevărate porți ale comerțului extern al țarii. Constanța este principalul port al României și unul dintre cele mai mari din Europa. Traficul constă în principal (81%) din mărfuri vrac, lichide (petrol brut și produse petroliere în special) și solide (minereuri, cereale). O parte consistentă din trafic provine din mărfuri care au ca destinație, respectiv origine, alte țări din zonă precum Bulgaria, Serbia sau Ungaria. Anual, portul Constanța este tranzitat de 4.000-5.000 nave maritime și circa 9.000 de nave fluviale.

 

 

Porturile Tulcea, Galați, Brăila au un trafic mult mai redus față de Constanța, în jurul valorii de 5-6 milioane tone/an (împreună).

 

Despre proiectul Mentornet

 

Proiectul Mentornet se adresează femeilor antreprenor sau femeilor angajate în funcții de manager ori din departamentele de resurse umane din IMM-uri din regiunile Nord-Est, Sud-Est, Nord-Vest și Vest din România.

 

Prin intermediul proiectului Mentornet, femeile ce îndeplinesc condițiile de înscriere pot participa gratuit la cursuri acreditate ANC:

•          "Competențe antreprenoriale"

•          "Manager de inovare"

•          "Manager îmbunătățire procese"

•          "Manager Resurse Umane"

•          "Inspector Resurse Umane"

 

Pe lângă cursurile gratuite, femeile participante pot beneficia și de alte activități organizate în cadrul proiectului Mentornet: program de mentorat feminin Mentornet și sprijin pentru planificarea strategică a IMM-urilor.

 

Pentru mai multe detalii despre proiect, puteți accesa link-ul următor: https://www.ptir.ro/proiecte/proiecte-in-implementare/mentornet-femei-competitive-factor-cheie-in-dezvoltarea-economica/

 

Pentru a consulta metodologia de înscriere, puteți accesa următoarea pagină: https://www.ptir.ro/2018/06/inscrie-te-in-proiectul-mentornet-femei-competitive-factor-cheie-in-dezvoltarea-economica/

 

De asemenea, puteți vizita și pagina de Facebook a proiectului: https://www.facebook.com/Mentornet-227003338110668

 

Iar pentru a demara procesul de înscriere, ne puteți transmite datele dumneavoastră de contact prin formularul de la următoarea pagină: https://sites.google.com/view/inscrierementornet/home